plang dar zambesc!

___________________________________________________

Nu voriam sa ma las in voia sortii,sa sufar,sa plang,sa diper,sa simt cum seara de seara lacrimile de pe obraji mei fierbinti imi curg,ma fac mai slaba cu fiecare picatura.Vroiam sa fiu eu,insa la fiecare lovitura grea pe care viata mi'o oferea,sufletul imi era pustiu,ochii imi erau intr'o umbla cumplita in care nici daca vroiam nu ma puteam regasi..buzele era uscate,fara vlaga fara viata! mintea imi era si ea intunecata,de greul de care am dat..

Ma durea sa stiu ca sunt asa,insa nimic nu ma putea schimba in acea vreme,eram doar eu si durerile mele!
 dar mereu am sperat la mai bine,mereu am zis ca mereu va fi bine,va veni si ziua in care sufletu-mi zambeste si el,buzele sunt rozosine pline de culoare! fata deschisa,si vesela.

Eram eu cea adevarata!,care intotdeauan gasea puterea de a merge inainte,si stiam ce e bine si ce nu e!

Mereu am sa lupt ..
                 ______________________________________________________________